Fenomen psihosocial complex, stresul este parte componenta a vietii de zi cu zi. Definit ca o stare de tensiune sau disconfort, determinata de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme sau de agenti afectogeni cu rezonanta negativa, stresul este de fapt, o consecinta... o consecinta a confruntarii persoanei cu situatii sau cerinte percepute ca dificile sau de importanta majora. Din punct de vedere psihologic, stresul este un fenomen care apare in situatia in care solicitarile mediului exced resursele proprii, amenintand echilibrul persoanei. (http//www.csid.ro/boli-sfectiuni/stresul-definitie-cauze-factori-de-stres-si-metode).
Majoritatea persoanelor considera ca stresul este un element care influenteaza negativ individul. Insa, in literatura de specialitate s-a observat un element pozitiv al stresului, in cadrul componentei motivationale a psihicului. Astfel, s-a ajuns la o segmentare a notiunii si in consecinta, la aparitia unor noi termeni: distres si eustres. E adevsrat cs ambele fenomene au consecinte negative dacs persoana are parte de expunere indelungata.
Distresul actioneaza ca factor inhibator, situatia fiind perceputa de individ ca o greutate prea mare de dus de catre organism (din punct de vedere fizic si/sau mental). Are drept efect major dereglarea echilibrului, ceea ce duce la inadaptare insotita de productivite scazuta si performante slabe. Eustresul actioneaza ca factor energizant care determina persoana sa actioneze in mod eficient in cadrul situatiei stresante... practic, astfel de situatii sunt percepute ca si provocari, individul fiind capabil sa se adapteze in mod eficient, pentru o perioada relativ scurta de timp. (http://snpcar.ro/revista.php/articole).
Factorii de stres pot fi prezenti in toate situatiile vietii noastre. Trebuie luat in considerare atat mediul extern (familial, profesional / scolar; mediul social) cat si factori stresori cu semnificatie individuals (trebuinte fiziologice nesatisfacute pe o perioada indelungata avand consecinte precum: foame, sete, somn, etc. ori un psihic fragil).
Situatiile stresante – externe sau interne, reale sau imaginare – in care se gaseste individul la un moment dat, ii solicita acestuia reactii de adaptare. Nu de putine ori, individul se vede in situatia in care adaptarea ii pare imposibila ceea ce determina reactii negative la nivelul organismului. Astfel, putem aminti reactii fiziologice (palpitatii, insomnie, indigestie, dureri de cap, crampe musculare, etc.), reactii cognitive (deficit de atentie, scaderea capacitatii de concentrare, lipsa flexibilitatii, etc.), reactii emotionale (iritabilitate, instabilitate emotională, anxietate, etc.), reactii comportamentale (agresivitate, consum excesiv de alcool sau alte substante, performante scazute la locul de munca / scoala, etc.). http//www.csid.ro/boli-sfectiuni/stresul-definitie-cauze-factori-de-stres-si-metode
Efectele stresului sunt devastatoare asupra organismului uman, insa cercetatorii au descoperit ca nu stresul ne omoara, ci felul in care reactionam la el (http//www.descopera.ro//nu-stressul-ne-omoara...). Astfel, un studiu efectuat de catre oamenii de stiinta din cadrul Universitatii Penn State a relevat ca oamenii pot fi clasificati in doua tipuri: cei care reactioneaza negativ la factorii stresori astfel ca sfarsitul zilei ii gaseste suparati si nervosi, dar si indivizi care lasa factorul de stres sa treaca pe langa ei, nefiind sau nelasandu-se afectati. De asemenea, este bine de stiut ca felul in care reactionează un individ la stres poate avea efecte asupra organismului chiar si 10 ani mai tarziu.
Principalii hormoni care se activeaza in situatiile de stres sunt cortizolul si adrenalina, care sunt eliberati in fluxul sanguin pentru a produce reactii precum: cresterea cantitatii de zahar in sange, ajutand metabolismul si suprimand sistemul imunitar. (http//www.descopera.ro//stresul-ne-poate-ajuta-sa-invatam-la-examene). In cazul indivizilor la care stresul este perceput negativ, efectele directe ale hormonilor de stres sunt cresterea tensiunii arteriale care determina un risc major de infarct cerebral sau miocardic. (http//www.descopera.ro/stresul-provoaca-afectiuni-grave). Ce se intampla in cazul oamenilor care vad stresul ca un factor motivational? Conform unor cercetari, hormonii de stres ar declansa schimbari in modul de functionare a genelor din interiorul neuronilor, ceea ce ar avea drept consecinta cresterea capacitatii de invatare (Hans Reul, neurolog din cadrul Universitatii Bristol, a condus o cercetare pentru a observa efectele stresului in sesiunea de examene).
Ce putem face cand ne confruntam cu situatiile stresante, carora nu le putem face fata? Literatura de specialitate a dezvoltat diverse teorii cu privire la managementul stresului. Astfel, exista diferite tehnici sau metode de coping in situatii de stres, dintre care amintim: respiratia abdominala (diafragmatica); meditatia transcendentala; biofeedback; terapia cognitiv – comportamentala; tehnica de eliberare a emotiilor (EFT); exercitii de mindfullness de reducere a stresului, etc. (http//www.hsj.gr/medicine/stress-management-techniques-evidencebased-procedures-that-reduce-stress).
Fiecare persoana este diferita... deci, fiecare persoana reactioneaza diferit in situatiile de stres. Ca un exemplu relevant: dupa despartirea de persoana iubita, un individ poate simti acest factor de stres ca pe o oportunitate de a gasi un partener mai bun sau mai potrivit; o alta persoana, aflata in aceeasi situatie, poate percepe factorul stresor ca pe o dificultate peste care ii este imposibil sa treaca.
Un aspect esential poate fi inglobat in vechiul dictionar latin: ”cunoaste-te pe tine insuti!” (Socrate). Suntem singurii care putem sti care sunt factorii stresanti pentru noi si, mai ales, felul in care reactionam la acestia. Totodata suntem capabili sa descoperim resursele personale de care dispunem in lupta cu stresul. E adevarat ca viata ne rezerva multe surprize si ca nu putem fi pregatiti pentru fiecare in parte. Insa, putem identifica factorii de stres potentiali sau actuali si ulterior, putem realiza un plan de combatere sau prevenire a factorilor de stres. (http//www.csid.ro/boli-sfectiuni/stresul-definitie-cauze-factori).
In concluzie, important este sa constientizam ca stresul este de cele mai multe ori trecator si ca avem mijloacele necesare pentru a-i face fata. Atunci cand ne simtim coplesiti, sa nu uitam ca avem oameni in jurul nostru care ne sunt alaturi (familia, prietenii, reteaua sociala). De asemenea este esential sa fim constienti care ne sunt propriile resurse.
In cazul in care intampinati greutati in gestionarea stresului si considerati ca aveti nevoie de suport si indrumare, puteti contacta indrumarea unui specialist.
Autori: Psiholog Gianina Bejan
Psiholog Andreea Roman
Comments