Desi nu realizam - toti suntem dependenti intr-un fel sau altul, poate fii vorba de ceva evident cum este tutunul, cafeaua, ciocolata, mancarea de tip fast-food si chiar substante mai puternice si mai nocive, sau putem vorbii despre adictii ce stau ascunse in spatele unor actiuni, cum ar fi: jocurile de noroc sau pe calculator, programe T.V., cumparaturi de tip impulsiv si costisitoare, sexul (nimfomania) si nu in ultimul rand dependenta fata de anumite persoane din jurul nostru.
Adictia sau dependenta este reprezentata de comportamente repetitive de uz a unor substante in vederea atingerii unei stari imediate de intoxicatie, ce are ca efect exaltare emotionala, relaxare, buna dispozitie, o senzatie de eliberare (temporara), consumatorul fiind constient de consecintele neplacute aparute ulterior senzatiei de placere si cautand orice scuza si modalitate sa obtina si sa utilizeze substanta.
Cercetarile din domeniu ne demonstreaza ca relatia pe care o avem cu mama inca din prima zi ne influenteaza atat fizicul cat si psihicul. Chimia creierului este modificata in functie de relatia de atasament a fiecaruia, iar o relatie defectuasa are ca rezultat carente afective ce predispun un individ la consumul de substante.
Ceea ce se intampla in realitate este de fapt o inlocuire a unei nevoi cu un produs, indiferent de ce natura este acesta. Nevoia de atentie, de relaxare, de iubire, de fericire, de intelegere sau de exterioizare poate fi ascunsa in spatele unui obicei de a manca prea mult sau de a consuma prea mult alcool si nu numai.
Desigur ca aceasta tulburare grava de comportament poate fi diferita atunci cand vine vorba de modul in care consumul/substanta se manifesta asupra corpului uman :
- Dependenta fizica – se manifesta printr-o nevoie ce nu poate fi stapanita, ce forteaza individul sa consume produsul (fie acesta zahar sau cocaina) pentru a evita senzatia de sevraj (efecte somatice);
- Dependenta psihica – craving (nevoia imperioasa pentru a consuma produsul respectiv) se manifesta prin senzatia de rau psihic si nevoia de a retrai satisfactia si senzatia de bine pe care o are consumatorul dupa administrarea drogului;
- Dependenta mixta – care se manifesta atat in plan fizic cat si psihic, fiind cel mai greu de tratat.
Comportamentele dependente, sau comportamente compulsive implicate in dependente, nu sunt neaparat legate de consumul de substante ci se refera mai de graba la adictia fata de un obiect sau o activitate ( TV, P.C., mancare, munca, jocuri de noroc, sex, etc.). In toate aceste cazuri cel ce consuma este constient ca acest act ii va aduce efecte secundare, de la mici neplaceri la o stare de boala, disconfort fizic, scaderea stimei de sine, pierderi financiare si nu in ultimul rand, dezaprobare sociala.
Mancam prea mult, bem prea mult, stam prea mult la T.V. sau ne jucam prea mult pentru ca evitam sa stam cu noi insine. Facem asta penru ca nu am fost invatati cum sa primim afectiune si cum sa oferim asta, atat noua cat si celor din jurulnostru. Avem nevoie ca cei din jurul nostru sa ne ajute si sa ne ofere suportul lor, dar fara a incuraja adictia, ci pur si simplu prin comunicare, intelegere, iubire si suport. Cl mai important insa, este iubirea fata de sine; tot acest comportament nociv are la baza ura fata de sine si pentru a il putea depasii este necesar sa invatam sa ne iubim.
Din punct de vedere stiintific adictia ( a fi dependent) nu este o alegere, fondul genetic si mediul social (anturajul) sunt factori ce influenteza deciziile oamenilor in privinta consumului, cat si varsta la care are loc prima experienta satisfacatoare, sau de extaz. Tocmai din acest motiv dependenta, de orice tip, este foarte dificila de depasit; implicatiile acestei tulburari sunt inradacinate in toate planurile vietii individului si indrumarea profesionala este necesara.
Folosim obiectul sau substanta ca o unealta ce ne ajuta sa ne tinem departe de propria suferinta, de propriile ganduri si trairi. Acest lucru se poate intampla din frica de a ne lasa sa avem anumite trairi, cat si incapacitata de a exterioriza ceea ce se afla in interiorul nostru. Ete natural sa evitam ceva ce nu ne este cunoscut sau care ne sperie, insa in aceasta situatie, pe tremen lung ese mai benefic sa infruntam aceste temeri, sa ne oprim din fuga si sa ne confruntam cu adevaratele motive ce stau ascunse in spatele dependentelor.
Atunci cand realizam ca avem o adictie, este important sa o putem definii ca fiind fizica sau psihica, iar in functie de gravitatea acesteia (durata consumului si efectele adverse) sa ne gandim realist asupra propriei capacitati si vointe de a renunta, in cazul in care nu consideram ca putem face fata unei astfel de suferinte putem apela la specialisti : terapeuti, grupuri de suport sau alte persoane specializate pe tipul de dependenta specific.
Referinte bibliografice:
1. Arthur W. Blume, 2011, “Consumul si dependenta de droguri”, Editura Polirom.
2. Mark D. Griffiths (2014), “Addictive personalities”, https://www.psychologytoday.com/blog/in-excess/201407/addictive-personalities?collection=162646
4. Nora D. Volkow, (2014), “Drugs, brains, and behavior: the science of addiction”, https://www.drugabuse.gov/publications/drugs-brains-behavior-science-addiction/preface
6. iorMichael Bierer, 2016, “Is addiction a brain disease?”, http://www.health.harvard.edu/blog/is-addiction-a-brain-disease-201603119260
8. 2011, “New definition of addiction: Addiction is a chronic brain disease, not just bad behavior or bad choices”, https://www.sciencedaily.com/releases/2011/08/110815095013.htm
10. Alan I. Leshner, http://www.addictionrecoveryguide.org/articles/
Comments