Mindfulness-ul are ca origine meditatia budista insa de-a lungul timpului a suferit mici modificari, acestea reusind sa adapteze practica pentru vremurile actuale. Mindfulness-ul este definit de Jon Kabat-Zinn ca fiind o metoda prin care putem observa capacitatea de constientizare care apare in urma acordari atentie intentionate asupra prezentului intr-un mod lipsit de judecata. (“Mindfulness means paying attention in a particular way: on purpose, in the present moment, and nonjudgmentally.”)
Pe masura ce exersezi sa fi atent, vei dobandi mai mult control asupra atentiei tale. Ai putea sa fi atent la munca, la partener, la copiii care zambesc, cat si la lumea ta interioara. Aceasta practica are foarte multe beneficii – te face mai constient de ceea ce se intampla in jurul si in interiorul tau, iar prin asta devii mai present in momentele placate si cele negative nu mai au in impact asa puternic. Prin practica mindfulness poti ajunge sa fi
constant constient de ceva. martor la sentimentele, gandurile, senzatiile tale, miscarile si raspunsurile comportamentale provocate de oamenii din jurul tau și la diverse situații. Această a
bilitate este necesara pentru a invata cum sa te autoreglezi, atunci cand simti ca esti coplesit, depasit sau stresat din diverse motive.
A fi prezent si constient ajuta la dezvoltarea unor puncte forte, de aceea diverse practice mindful sunt predate in spitale, corporatii, armata si scoli sportive sau private. Studiile arata ca practica regulata a mindfulness-ului aduc:
- Ingrosarea straturilor corticale in diverse regiuni ale creierului care controleaza atentia; astfel deveniti mai atenti ( Lazar si colab. 2005). Imbunatatirea capacitatii de memorie de lucru si de invatare - ca urmare a unei stari mai bune si reducerea starilor negative. Imbunatatirea atentiei vizuale - o mai buna functionare atentionala prin performante mai bune la testele de concentrare, atentie selectiva si multe altele.
- Creste conexiunea neuronala, ceea ce sustine atat constiinta de sine cat si empatia pentru emotiile celorlalti ( Lazar si colab. 2005). Constientizarea metocognitiva - posibilitatea de a se detasa de propriile sentimente si procese mentale, pentru a pasi inapoi si a le percepe ca pe niste intamplari tranzitorii, momentane, mai degraba decat „cine suntem”.
- Creste activarea cortexului prefrontal stang, ceea ce ajuta la controlul si reducerea emotiilor negative ( Davidson 2004). Reducerea reactivitatii emotionale - capacitatea de a te descarca emotional la diferite intensitati, in functie de situatie, fara a mai acumula incarcare emotionala pe parcursul unei zile solicitante.
- Intareste sistemul imunitar (Davidson 2003). O mai buna gestionare a durerilor fizice – imbunatatire a sistemului imunitar, reglarea si exprimarea emotiilor.Reducerea stresului - cei care practica prezinta stari sufletesti mai mari si mai putine simptome de evitare posttraumatica (cum ar fi pierderea interesului pentru activitati), se pot odihnii mai bine si construiesc rezistenta la stres. Scaderea nivelului de anxietate si depresie, precum si la respectul de sine - dezvoltarea si utilizarea unor strategii de coping mai bune.Reduce impactul durerii si accelereaza recuperarea postoperatorie (Kabat-Zinn 2003; Kabat-Zinn, Lipworth si Burney 1985).
Pentru inscriere si mai multe informatii ma puteti contacta pe adresa de e-mail: psiholog.andreea.roman@gmail.com
Comments